 |
Terapia prin ras
Rasul este un bun mijloc de comunicare, dar si o modalitate
de relaxare si eliminare a unor tensiuni launtrice. El poate fi declansat reflex – de exemplu, la un simplu gadilat – sau
poate fi produs de un stimul psihic sau emotional. Astfel, se stie ca frica sau depresia scad forta musculara si
capacitatea de a face efort.
In schimb, studiile arata ca
rasul are un efect tonic atat asupra plamanilor si
circulatiei, cat si asupra intregului corp. El echivaleaza cu
un exercitiu fizic intens, care pune sangele in miscare si
genereaza o senzatie generala de bunastare.
„Terapia prin ras”
(exersarea cat mai des a rasului) ne face mai optimişti, ne
predispune către joc şi ne ajută să ne relaxăm şi să depăşim
cu succes tensiunile şi stresurile zilnice, obligaţiile
sociale sau familiale. Astfel, râsul devine un adevărat
element de „igienă emoţională”, care ne ajută să ne „curăţăm”
de emoţiile negative şi să ne recăpătăm starea de candoare şi
bună-dispoziţie.
În concluzie, nu
pierdeţi nici o ocazie pentru a râde şi a vă bucura astfel de
viaţă!
- –
Eşti mare, fiule, este timpul să-ţi alegi şi tu o nevastă.
– Bine, tată. Dacă eşti de acord, o aleg pe a vecinului, că
el e tot timpul plecat.
-
Asistenta către doctor:
– Domnule doctor, ce ne facem? Pacientul de adineauri, pe
care tocmai l-aţi consultat, când a ieşit din cabinet, a
căzut pe holul de la intrare şi a murit!
– Schimbă-i poziţia, să pară că intra.
-
Doi clarvăzători se întâlnesc pe stradă. Unul
dintre ei spune:
- Tu faci bine, eu ce mai fac?
-
Doctorul către asistenta sa, proaspăt angajată şi proaspăt
căsătorită:
- Te rog să nu mai scrii reţetele pe care ţi le dictează
mama dumitale la telefon în reţetarul meu. Fiindcă ieri, la
farmacie, s-a preparat la reţetele magistrale salată a la
russe.
- -
Alo, poliţia? Am găsit azi pe drum un portofel cu 1000 de
dolari şi cu un act din care reiese că posesorul lui este
Gigel Popescu.
- Şi vreţi să-i înapoiaţi portofelul?
- A, nu! Aş vrea să-i dedic o melodie...
- Soţul
se întoarce pe neaşteptate acasă, găseşte o ţigară de foi
fumegând în scrumieră şi se adresează furios soţiei:
- Spune-mi imediat de unde este ţigara asta! Soţia tace.
- Dacă nu-mi spui..., adaugă el ameninţător. Din şifonier se
aude o voce plină de solicitudine:
- Din Cuba, domnule.
-
Proces de divorţ intentat de soţie:
- Domnule judecător, suntem deja de doi ani căsătoriţi şi eu
tot virgină sunt. Nu ştiu ce-i cu soţul meu – nu ştie, nu
poate... ori nu vrea?!
Soţul:
- Păi, domnule judecător, eu şi ştiu... şi vreau... şi
pot... da’ de ce atâta grabă?
- Anunţ
în vitrina unei croitorii: „Fustele se ridică zilnic între
orele 10-14”.
- În
tramvai, controlorul de bilete ajunge la o femeie în vârstă,
care nu auzea deloc.
- Biletul la control, vă rog!
- Poftim? spune femeia cu mâna pâlnie la ureche.
Dându-şi seama că nu aude, controlorul îi arată insigna şi
legitimaţia.
- A, nu, spune femeia, nu cumpăr asemenea prostii.
- Ce spune un pesimist:
„Viaţa e o boală cu un pronostic foarte prost – se
prelungeşte ani şi ani de zile, pentru a se sfârşi cu
moartea".
-
Bărbatul perfect şi femeia perfectă mergeau cu maşina şi la
un moment dat îl zăresc pe Moş Crăciun pe marginea şoselei,
făcând autostopul. Opresc maşina, îl iau şi pe el, dar la
scurt timp, din cauza vremii nefavorabile, are loc un
accident şi din cele trei persoane supravieţuieşte doar una.
Care este aceea?
Răspuns: evident, femeia perfectă, pentru că Moş Crăciun
este doar o invenţie, iar despre bărbatul perfect, ce să mai
vorbim.
Bonus pentru bărbaţi: dacă moş Crăciun şi bărbatul perfect
nu există, atunci e evident că femeia se afla la volan, ceea
ce şi explică de ce a avut loc accidentul.
- Anunţ
la mica publicitate: ofer recompensă persoanelor care i-au
spus soţiei lui Mişu Ionescu că l-au văzut pe acesta în
maşină cu o femeie, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, în data
de 30 iunie. Îi rog să vină să depună mărturie şi la
tribunal. Mişu Ionescu.
- Un
pesimist se plânge vecinului său:
- Cloşca mea a reuşit să scoată opt pui, dar după două zile
s-a petrecut o nenorocire! O mare parte dintre pui au murit,
cu excepţia a şapte dintre ei...
- În
timpul recensământului, delegatul bate la uşa unei case.
După mult timp, deschide un moş cam surd, care îl întreabă
cine este şi ce vrea.
- Guvernul ne-a trimis prin ţară ca să aflăm câţi oameni
trăiesc în România, strigă delegatul.
- Îmi pare rău că ai făcut atâta drum ca să mă întrebi
tocmai pe mine, pentru că nu am nici cea mai mică idee!
răspunde bătrânul.
<< back
Recomanda unui prieten
Nota: Nu ne asumam raspunderea
pentru utilizarea acestei terapii fara supravegherea si la recomandarea medicului.
| |
 | |