Ameteli sau vertijul se refera la o senzatie brusca de dezechilibru vertico-torsional. Este eronat si sa pui eticheta de sindrom Meniere pe cele mai multe fenomene de ameteala. Acest sindrom afecteaza doar 10%-12% din randul celor care resimt ameteli.

De mentionat, circa 75%-80% dintre cei care resimt ameteli au vertij paroxistic benign.

Vertijul se refera la o senzatie brusca de dezechilibru vertico-torsional, fenomenul de titirez.

Bolnavul are senzatia ca se invarteste camera cu el, ori are senzatia ca se invarteste doar el, simte ca ar cadea intr-un abis.

Vertijul este o boala psihosomatica pentru ca se inregistreaza si fenomene somatice, transpiratii, senzatii de greata, de voma, iar omul se sperie de aceste stari.

Pentru a intelege cauza vertijului, este esential sa intelegem ce anume intelege pacientul prin ameteala.

Adevarata ameteala, adica vertijul, este iluzia de rotatie a corpului sau a obiectelor din jurul nostru; aceste simptome sunt cel mai frecvent cauzate de leziuni ale vestibulului – o parte a urechii interne.

Este acelasi sentiment pe care-l traim cand ne rotim cu viteza foarte mare, de exemplu …

Daca nu se poate gasi nici o cauza evidenta a vertijului, atunci acesta poate fi un simptom al unei afectiuni.

Afectiuni si perturbari care pot fi asociate cu vertijul:

  • afectiuni endocrine (hormonale);
  • afectiuni ale urechii interne;
  • afectiuni sanguine;
  • afectiuni cardiovasculare;
  • afectiuni ale sistemului nervos;
  • otravire;
  • afectiuni psihice;
  • afectiuni oculare;
  • traume la nivelul capului sau gatului;
  • afectiuni legate de miscare, rau de mare;
  • infometare.

Afectiuni ale sistemului nervos central asociate cu vertij:

Vertijul apare cel mai frecvent in urmatoarele afectiuni:

  • accident ischemic tranzitor (incluzand insuficienta vertebrobazilara);
  • AVC
  • tumora
  • migrena
  • epilepsie
  • scleroza multipla
  • traume ale capului si gatului

Oricum, orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice. Accidentul ischemic tranzitor si AVC sunt caracterizate prin aparitia brusca, simultana, a vertijului si vederii duble, perturbari tactile, slabiciune la nivelul membrelor, pierderea coordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp de cateva zile.

Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescanda. Vertijul poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap (si de obicei o precede). Vertijul apare sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere sau de varsta medie, mai ales la femei.

Vertijul poate fi, deasemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri pacientii au ameteli si pierderi de constienta (imobilitate, “absenta”) si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat.

Produse naturale Calivita cu eficienta maxima in ameteli (vertij):

Ameteli-vertijul