Drogurile din grupa sedativ-hipnoticelor, de care se abuzeaza in mod frecvent, sunt barbituricele. Utilizate inca de la 1900 in tratarea anxietatii si a insomniei ele sunt administrate, mai nou, in cazul epilepsiei. Persoanele care ingereaza cantitati zilnice de barbiturice nu par intoxicate si isi procura drogul chiar de la medicul care le trateaza. Barbituricele produc o dependenta severa, asemanatoare cu cea produsa de alcool.

Ea poate avea urmatoarele simptome: tremur, insomnie, anxietate si in unele cazuri convulsii si delir.

Moartea intervine atunci cand administrarea barbituricelor inceteaza brusc sau cand acestea sunt combinate cu alcool.

Benzodiazepinele fac si ele parte din aceeasi grupa si sunt comercializate cu numele de Valium, Librium, etc. Ele sunt numite tranchilizante cu efect minor si sunt folosite in tratarea anxietatii, insomniei si a epilepsiei.

Benzodiazepinele sunt in general mai sigure decat barbituricele dar si ele creaza dependenta.

Din grupa stimulantelor cele mai folosite sunt amfetamina si cocaina. Aceasta din urma este o pudra alba cu gust amar extrasa din frunzele de coca – un arbust raspandit in America de Sud.

Ea este folosita ca anestezic in procedurile pre-operatorii localizate la gat si la nas, pentru ca reduc sangerarea si riscul aparitiei hemoragiilor. Abuzul de cocaina a crescut considerabil de la sfarsitul anilor ‘70 si cauzeaza probleme fizice si psihice severe. In anii ‘80 a apaarut o varianta de cocaina “de fumat” care produce o dependenta ridicata.

Amfetaminele erau folosite in anii ‘30 in cazul racelii si a febrei ridicate, dar s-a descoperit mai tarziu ca afecteaza sistemul nervos. O vreme, persoanele care incercau sa piarda in greutate au luat amfetamine pentru scaderea poftei de mancare.

Astazi insa, utilizarea lor a fost restransa si se administreaza cu efect calmant numai in caz de narcolepsie (o afectiune caracterizata prin somn brusc in timpul zilei) si hiperactivitate la copii

Atat cocaina cat si amfetamina produc, dupa o perioada indelungata de utilizare zilnica, o psihoza asemanatoare schizofreniei.

Toleranta se dezvolta rapid atat in cazul euforiei cat si in cazul scaderii apetitului. Daca amfetaminele sunt administrate intravenos, in cazul unei intreruperi, acestea produc depresii atat de acute incat persoana dependenta prefera sa le ia pana ajunge sa se prabuseasca, din cauza organismului slabit.

In functie de efectul lor asupra sistemului nervos central, drogurile se impart in urmatoarele categorii:

psiholeptice (sau inhibitoare ale SNC):

  • opiacee (opiu, morfina, heroina, codeina);
  • tranchilizante, anxiolitice (benzodiazepine);
  • barbiturice;
  • inhalante (solventi, gaze volatile);
  • alcool.

psihoanaleptice (sau stimulatoare ale SNC):

  • cocaina;
  • amfetamine;
  • produse pe baza de cofeina, teina;
  • nicotina.

psihodisleptice (sau psihedelicele. care produc modificari psihice, indeosebi in sfera cognitiva si perceptuala):

  • derivate de cannabis (hasis, marihuana);
  • halucinogene (mescalina, psilocybina, LSD, Ecstasy);
  • anticolinergice.

Clasificarea drogurilor in functie de posibilele lor riscuri manifestate la nivel individual sau social face distinctia intre droguri usoare (hasis, halucinogene) si droguri tari (cocaina, heroina).

Produse naturale Calivita cu eficienta maxima in dependenta de droguri:

Dependenta de droguri