Edemul cardiac apare de regula in regiunile declive dat fiind ca extravazarea lichidiana este favorizata si de gravitate.

Vom intalni frecvent edemul cardiac in jurul maleolelor, gambelor, fetei interne a tibiilor, regiunea lombo-sacrata, fata interna a coapselor, este simetric.

Edemul cardiac este determinat de insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta cardiaca globala, pericardita cronica constrictiva.

Factorul important este cresterea presiunii venoase (care determina cresterea presiunii hidrostatice), la care se mai adauga, cu rol secundar, hiperaldosteronismul, cresterea permeabilitatii capilare si a hidrofiliei tisulare, hipoalbuminemia, tulburarile circulatiei limfatice.

El are un caracter progresiv, apare la eforturi din ce in ce mai mici si apoi devine permanent. La inceput este alb, moale, uneori albastrui datorita cianozei si in stadiile avansate capata aspectul clasic; ferm, roz-cianotic, dureros.

Ulterior invadeaza membrele inferioare, scrotul, abdomenul, regiunea sacro-lombara, membrele superioare, generalizandu-se (cuprinde inclusiv fata si pleoapele).

La toate acestea se asociaza cu hidrotorax (revarsat lichidian pleural neinflamator) de obicei drept (pleura dreapta este mai mare, iar bolnavii cardiaci seculca de obicei pe partea dreapta).

Dar uneori se instaleaza chiar hidrotorax bilateral. La toate acestea se poate adauga ascita si edemul visceral (care intereseaza de obicei ficatul, plamanul, splina, creierul si rinichiul).

Edemul cardiac coexista cu cianoza, hepatomegalie dureroasa, jugulare turgescente, reflux hepatojugular, submatitate si raluri subcrepitante la baza plamanilor, cresterea presiunii venoase, tahicardie peste 80-90 pe minut, oligurie.

Cauza edemului cardiac este cresterea presiunii venoase si a presiunii hidrostatice, cresterea presiunii capilare secundare anoxiei si deficitul de excretie a apei si sodiului.

Apare in insuficienta cardiaca globala (congestiva), insuficienta cardiaca dreapta, cordul pulmonar decompensat.

Edemul cardiac