Anotimpurile reci si umede, prin modificarile specifice ale mediului ambiant (frig, ceata, ploi, lapovita, ninsoare, viscol, modificari ale presiunii atmosferice).

Pot determina precipitarea aparitiei unor boli precum: infarctul miocardic acut si accidentele cerebrale vasculare, agravarea fenomenelor de angina pectorala si decompensarea insuficientei cardiace congestive.

De aceea consideram oportun sa reamintim unele sfaturi simple a caror respectare duce la evitarea sau diminuarea acestor neplaceri.

In primul rand, persoanele cu insuficienta cardiaca trebuie sa previna infectiile respiratorii foarte frecvente in aceasta perioada, prin evitarea aglomerarilor populationale si a contactului cu persoanele bolnave.

Calea de transmitere este respiratorie si contaminarea se poate face foarte usor.

Sunt deosebit de expuse persoanele varstnice si copiii cu afectiuni cardiace congenitale.

Acestia pot prezenta un risc suplimentar daca asociaza si alte afectiuni care scad puterea de aparare a organismului, cum ar fi: diabet zaharat, alcoolism, subnutritie, cancere care necesita tratament cu citostatice, ciroze hepatice, maladii care impun corticoterapie prelungita.

Daca totusi infectia respiratorie nu s-a putut evita, ea va fi tratata cu promptitudine. Bolnavul se va adresa nedicului de familie care va decide daca forma de boala este usoara, cardiacul este compensat si tratamentul se poate face la domiciliu.

De asemenea, tot medicul va decide daca forma este mai severa si este necesara internarea intr-o clinica de specialitate pentru masuri terapuetice mai energice.

Grija trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat persoana cardiaca prezinta cord pulmonar cronic ca etapa tardiva in evolutia unei afectiuni a parenchimului pulmonar. Prin evitarea infectiilor sunt prevenite unele boli ale inimii – pericardite, miocardite, endocardite.

Anotimpul rece nu inseamna neaparat izolare pentru bolnavii cardiaci. Ei pot depune efort fizic conform tolerantei individuale sau sa-si desfasoare plimbarile in aer liber, dar cu anumite precautii.

De pilda, un bolnav cu angina pectorala stabila sau chiar cu un infarct miocardic in antecedente poate efectua efort fizic, dar nu intens si fara sa treaca brusc de la o atmosfera incalzita la ger sau sa incerce sa infrunte temerar frigul, vantul, viscolul.

Frigul poate produce spasm coronarian si sa determine aparitia crizelor anginoase, cresterea frecventei acestora si a numarului de tablete de NTG administrate sublingual. Bolnavii hipertensivi, mai ales daca au si probleme de insuficienta cardiaca congestiva vor evita alimentele bogate in sare, precum conservele si muraturile specifice sezonului.

O alta categorie de bolnavi este reprezentata de cei cu insuficienta circulatorie periferica (fenomen Raynaud, trombangeita obliteranta, arteriopatii arterosclerotice ale membrelor inferioare).

Acestia daca se expun la frig pot constata accentuarea simptopatologiei clinice (amorteli, furnicaturi, senzatia neplacuta de picior sau mana rece, tulburari trofice ale degetelor, degeraturi).

Este recomandat sa poarte incataminte calduroasa si comoda, manusi, sa evite expunerea prelungita la frig si umezeala si sa continue tratamentul vasodilatator prescris de medic.

De asemenea, trebuie respectate masurile igieno-dietetice si terapia medicamentoasa indicate de medic, in raport cu afectiunea fiecarei persoane, forma clinica si stadiul acesteia.

Bolnavii cardiaci si anotimpul rece