Sarurile biliare au rolul de detergent deoarece scad tensiunea superficiala a particulelor de grasime rezultand fractiuni foarte fine (proces numitare).

Fara sarurile biliare circa 40% din lipide se pierd prin materiile fecale.

Circa 94% din sarurile biliare sunt reabsorbite prin circuitul hepato-entero-hepatic (recirculare) si doar mici cantitati se pierd prin fecale (mai putin de 1/10 din cantitatea totala)

Dupa trecerea prin mucoasa intestinului, la nivelul ileonului distal, sarurile biliare sunt preluate de sangele portal sunt duse la ficat, absorbite la polul sanguin al celulelor hepatice si resecretate la nivelul polului biliar in bila.

Ritmul secretiei zilnice de saruri biliare este activ controlat de capacitatea de reciclare a sarurilor biliare.

Circulatia entero-hepatica are rol in conservarea si retinerea acizilor biliari si stimularea secretiei biliare.

PIGMENTII BILIARI:

  • BILIRUBINA
  • BILIVERDINA

Transportata in sange spre ficat, bilirubina este legata de albumine, de care se desface la nivel hepatic,se conjuga cu acidul glucuronic , rezultand bilirubina hepatica (80%)

Trece in intestin unde e supusa enzimelor reducatoare suferind o hidrogenare succesiva:

bilirubina-mezobilirubina (bilirubina+4H) – nurobilinogen (mezobilirubina+4H) – stercobilinogen (urobilinogen+4H)

Stercobilinogenul este oxidat, se transforma in stercobilina (da coloratia materiilor fecale)

Urobilinogenul format la nivelul intestinului se reabsoarbe prin mucoasa, ajunge la ficat stimuland formarea de bilirubina iar alta parte e distrusa in ficat.

Cantitati mici din derivatii de reducere ai bilirubinei sunt resorbiti in sange si excretati prin renichi(exp.urobilinogen-oxidare-urobilina (da coloratia urinei)

Modificari care pot aparea cand creste cantitatea de bilirubina, coloratia galbena a pielii si a mucoaselor, fenomen numit icter:

mecanic – calculi in caile biliare sau compresiuni tumorale

hemolitic – apare la copii cand persista sau cand exista hemaglobine patologice; se produce distrugerea hematiilor, care va duce la cresterea concentratiei bilirubine in sange

se produc cantitati mari de stercobilinogen ceea ce duce la o hiperpigmentare a materiilor fecale

parenchimatos – incapacitatea ficatului de a conjuga bilirubina cu acidul hialuronic

Pe langa icter se produce si decolorarea materiilor fecale (in icterul mecanic)

COLESTEROLUL:

  • se gaseste sub forma libera, neesterificat
  • 40% intra in compozitia sarurilor biliare
  • exista un circuit hepato-entero-hepatic al colesterolului- colesterolul este recuperat iar ce nu se recupereaza se pierde prin materiile fecale si poarta denumirea de coprostanol

Raportul colesterol: saruri biliare = 0,03 : 0,05

Cand raportul dintre colesterol si sarurile biliare creste, colesterolul poate precipita si favoriza formarea de calculi biliari.

In bila se mai gasesc:

  • lecitina
  • mucus
  • substante minerale
  • acizi Grasi

Elaborarea bilei are loc printr-o serie de procese :

  • captarea sau sinteza de hepatocite a substantelor din compozitia bilei
  • transport prin celula hepatica
  • excretia lor la polul biliar al hepatocitelor in canaliculi biliari

Mecanismul de elaborare a bilei nu este pe deplin clarificat. Initiat are loc un proces de filtrare proportional cu debitul sanguin hepatic, proces care are loc pentru H2O, SARURI, Cl-, K+, glucoza.

Urmeaza un proces de secretie activa cu consum de energie predominant la nivelul hepatocitelor. (se realizeaza pentru acizi si saruri biliare). Apoi are loc un proces de secretie-reabsortie care are loc la nivelul ductelor si in canalele interlobulare (vizeaza H2O ; Na= ; cl-)

Evacuarea bilei mare loc in fazele digestive. In conditii de repaus digestive, la presiunea de 50-70mm H2O in canalele extrahepatice bila trece prin canalul cistic in vezicula biliara, cand sfincterul Oddi este inchis(in felul acesta nu trece in duoden)

In perioadele digestive, contractile vezicii biliare creeaza in vezica presiuni care ating 250-300 mm H2O. Sfincterul Oddi rezista la presiune de pana la 300 mm H2O. Contractia vezicii biliare este insotita de relaxarea sf. Oddi iar stimulatorul cel mai puternic este CCK eliberata de prezenta alimentelor grase in duoden.

Relaxarea sf. Oddi si golirea vezicii biliare se realizeaza prin fibre nervoase colinergice care apartin PS si SNE (plexuri intramurale)

Golirea poate fi dificila datorita faptului ca sf. Oddi poate ramane contractat tonic, el trebuind ca inaintea golirii sa se relaxeze.Exista 3 factori care contribuie :

CCK – inainte de a stimula sf. Oddi determina un efect slab de relaxare a acestuia; acest fapt indica faptul ca golirea vezicii nu este suficienta decat in cazul cand se elimina o cantitate mica de bila

Contractiile ritmice ale vezicii biliare care transmit unde peristaltice catre sf. Oddi si care duc la aparitia undelor de relaxare care inhiba partial sf., inaintea undelor peristaltice.

Rolul cel mai important cand undele peristaltice intestinale trec la nivelul peretelui duodenal, faza de relaxare a fiecarei unde relaxeaza sf. Oddi anterior relaxarii peretelui muscular.

Bila trece in duoden sub forma unei tasnituri. Exista o serie de substante colagage (care stimuleaza relaxarea sf. Oddi si golirea vezicii)( exp. : smantana, untdelemn, galbenusul de ou- utilizat in clinica)

ROLURILE BILEI:

Intervine indirect in digestia si absorbtia grasimilor prin emulsionarea lor
Activarea lipazei pancreatice
Favorizeaza absorbtia AG. Si a MG.

Favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D K, E ,F), a colesterolului si a unor metale ca Fe si Al.

Are actiune antiputrida actionand asupra florei de putrefactie de la nivelul colonului

Impiedica coagularea mucusului intestinal prin inhibarea unei mucinaze si favorizeaza peristaltismul intestinal.

Contribuie la neutralizarea in intestin a sucului gastric acid.

Rolul sarurilor biliare (acizii biliari)